Sunt mulți care te pot iubi, dar unul singur care te poate vindeca

Cu toții suntem defecți. Cei mai norocoși își poartă vedetele la vedere: prea scunzi, prea grași, un nas prea mare, o gură prea mică, pleoapele prea lăsate, pomeții prea căzuți. Există însă un motiv pentru care cei mai mulți dintre noi nu ne luptăm în draci și în programări la plastician sau diete crunte ca să le rezolvăm. Pentru că știm că sunt altele mai importante, mai profunde, mai crude, pe care le purtăm în cratere deschise în suflet în căutarea unui șaman care să ne arate calea către câmpiile Elizee.

 Sursa foto:  Indy Kethdy

Unii merg la psiholog, în căutarea răspunsurilor. Dar e singurul loc în care orice profesionist te va primi doar cu întrebări. Alții se îmbată între prieteni, pentru că doar în aburii alcolului durerea și teama se domolesc destul de mult încât să ajungă pe buze. Tratamentele între prieteni se termină mereu în cercuri. Cercul tău, încolăcit în cercurile lor și singura alinare reală e senzația că nu ești singurul ciudat ciopârțit în fragmente pe care nu mai știi să le așezi la loc.

Un copil pierdut, o înșiruire de bărbați nepotriviți, o dragoste eternă care s-a terminat pentru că lui i s-a golit contul din bancă sau s-a terminat filmul, o singurătate interminabilă și neînțeleasă care a zidit ușa fără să lase semn. Cu toții suntem defecți, perfecți la naștere și frânți apoi de un șir neîntrerupt de nu-uri pe care ni le spun alții. Dar cel mai mult ne schingiuesc cele pe care ni le spunem singuri. Pentru că un NU pe care ți-l spui ție, e o bucățică din tine pe care ai pus-o într-un sertat încuiat cu cheia. Și deși sufletul tău e infinit, dacă e făcut sită nu mai poate reflecta viața și nu mai poate vibra la atingerea dragostei.

Și te plimbi în amurg cu mâinile în buzunar, pe o stradă fără umbre, printre alți defecți cu capul în pământ la fel ca tine, căutând orb un antidot care să te facă din nou întreg și functional. 

Ceea ce tu nu știi e că înainte să vii aici, sus a fost Christmas Party și s-a dat cu artificii. Numele tău a fost scris pe o coală de argint suflată într-un pumn de pământ sfânt și aruncat într-o urnă cu destine. Și după ce îngerii au agitat-o cu aripile, un alt suflet a scos biletul tău și așteaptă să vină Crăciunul. Pentru că toți suntem defecți, și oricine ne poate răni până la osul inimii, dar acolo undeva, e singura persoană care te poate aduce înapoi. Defectul cu destin de vindecător care poartă în ochii leacul setat după ADN-ul tău. Sunt mulți care te pot iubi, dar unul singur care te poate vindeca.

Așa că ridică-ți ochii din pământ, răspunsul tău nu e acolo. Caută-l zâmbind în ochii străinului de lângă tine și din când în când mai uită-te spre cer, pentru că deși majoritatea se strecoară pe nesimțite în mulțime, unii vin ca o cometă în flăcări și fum.



by Josephine Marcu