Super-femeia sau Când unei femei îi merge bine, undeva există un bărbat pe care se răzbună

Dacă ești călită în focul relațiilor cu miros de sulf și piatră seacă, și răcită în perioade de singurătate clare ca gheața, te-a tentat probabil măcar o dată să te transformi în Crăiasa Zăpezilor. Mândră și neclintită, când conduci turme de bărbați cu state de plată îmbrăcată în rochii busines 90, 60, 90, care te strâng ușor la piept. Aprigă și neînduplecată ca Diana, zeița vânătorii, când țintești la perfecțiune milimetrică îmbinări cu burghiul fără a mișca un fir de ciment de pe rețeaua electrică înfiptă anapoda în perete. Pentru că nu mai ai încredere în meșteri.

Sursa foto: https://www.flickr.com/photos/hckyso/

Le-ai făcut pe toate. Ai zburat cu parapanta urlând ca Michael Jackson în momentele bune. Te-ai cățărat fără asigurare pe Muntele Rushmore, printre Jefferson și Lincoln, și ai privit în chica lui Roosvelt de la înălțime. Ai întrecut la raliuri mașini alimentate cu amestec de motorină și testosteron și ți-ai regăsit calmul meditând sub îndrumarea lui Gurumayi. Maratonul Nisipurilor e un fleac pentru tine și ai tăiat Survivor de pe listă pentru că te-ai fi plictisit.  

Pentru că ultima dată când inima ta a sărit cu parașuta, s-a lipit de asfalt ca o gumă scuipată neglijent. 

Casa ta e penthouse și mașina e Lamburghini la scară cu șofer. Ai mintea tăioasă brici și colegii spun că te-ai născut din iubirea dintre Enciclopedia Britanica și Discovery Channel. Ultima dată când a fost inundație i-ai urcat pe toți într-un copac și ai rămas jos să-l sprijini. 

Dar deși ți se spune doamna de fier pe ascuns, doar tu știi că ai îmbrăcat manușa pe dos și în timp ce oțelul flutură falnic în ochii tăi, inima se strânge mică în pliuri de catifea. Poza lui încă mai stă pe noptieră, chiar dacă în unele nopți îți faci curaj și o așezi cu fața în jos. Și pentru că n-ai schimbat nici acum playlistul, în nopțile senine o lacrimă rătăcește pe tenul perfect pentru că ți se pare că-i vezi obrazul în Clair de Lune.